umili

Italian

Adjective

umili m

1. plural of umile

Polish

Pronunciation

• IPA^(key): /uˈmi.li/
• Rhymes: -ili
• Syllabification: u‧mi‧li

Verb

umili

1. third-person singular future of umilić

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic оумилити (umiliti). Later influenced by French humilier.

Pronunciation

• IPA^(key): /u.miˈli/

Verb

a umili (third-person singular present umilește, past participle umilit) 4th conj.

1. (transitive) to humiliate
2. (reflexive) to be in a humiliating situation
3. (reflexive) to be humble

Conjugation

    conjugation of umili (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a umili
gerund			umilind
past participle			umilit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	umilesc	umilești	umilește	umilim	umiliți	umilesc
	imperfect	umileam	umileai	umilea	umileam	umileați	umileau
	simple perfect	umilii	umiliși	umili	umilirăm	umilirăți	umiliră
	pluperfect	umilisem	umiliseși	umilise	umiliserăm	umiliserăți	umiliseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să umilesc	să umilești	să umilească	să umilim	să umiliți	să umilească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		umilește			umiliți
	negative		nu umili			nu umiliți

Related terms

• umil
• umilință
• umilitor