vizita

Czech

Etymology

Derived from French visite, from Latin visitare.

Pronunciation

• IPA^(key): [ˈvɪzɪta]

Noun

vizita f

1. a visit by a doctor or team of doctors to the patient's bedside
2. (obsolete, archaic) visit

Declension

Declension of vizita (hard feminine)

	singular	plural
nominative	vizita	vizity
genitive	vizity	vizit
dative	vizitě	vizitám
accusative	vizitu	vizity
vocative	vizito	vizity
locative	vizitě	vizitách
instrumental	vizitou	vizitami

Derived terms

• vizitka

Further reading

• “vizita”, in Slovník spisovného jazyka českého (in Czech), 1960–1971, 1989
• “vizita”, in Internetová jazyková příručka (in Czech), 2008–2026

Romanian

Etymology

Borrowed from French visiter, from Latin vīsitō.

Pronunciation

• Audio:

  (file)

Verb

a vizita (third-person singular present vizitează, past participle vizitat) 1st conjugation

1. to visit

Conjugation

    conjugation of vizita (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a vizita
gerund			vizitând
past participle			vizitat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	vizitez	vizitezi	vizitează	vizităm	vizitați	vizitează
	imperfect	vizitam	vizitai	vizita	vizitam	vizitați	vizitau
	simple perfect	vizitai	vizitași	vizită	vizitarăm	vizitarăți	vizitară
	pluperfect	vizitasem	vizitaseși	vizitase	vizitaserăm	vizitaserăți	vizitaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să vizitez	să vizitezi	să viziteze	să vizităm	să vizitați	să viziteze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		vizitează			vizitați
	negative		nu vizita			nu vizitați

Related terms

• vizită