încâina
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Verb
[edit]a încâina (third-person singular present încâinează, past participle încâinat) 1st conj.
Conjugation
[edit] conjugation of încâina (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a încâina | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | încâinând | ||||||
| past participle | încâinat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | încâinez | încâinezi | încâinează | încâinăm | încâinați | încâinează | |
| imperfect | încâinam | încâinai | încâina | încâinam | încâinați | încâinau | |
| simple perfect | încâinai | încâinași | încâină | încâinarăm | încâinarăți | încâinară | |
| pluperfect | încâinasem | încâinaseși | încâinase | încâinaserăm | încâinaserăți | încâinaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să încâinez | să încâinezi | să încâineze | să încâinăm | să încâinați | să încâineze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | încâinează | încâinați | |||||
| negative | nu încâina | nu încâinați | |||||