încâlcire
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
încâlcire f (plural încâlciri)
Declension[edit]
Declension of încâlcire
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) încâlcire | încâlcirea | (niște) încâlciri | încâlcirile |
| genitive/dative | (unei) încâlciri | încâlcirii | (unor) încâlciri | încâlcirilor |
| vocative | încâlcire, încâlcireo | încâlcirilor | ||