șănțuit
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of șănțui.
Adjective
[edit]șănțuit m or n (feminine singular șănțuită, masculine plural șănțuiți, feminine and neuter plural șănțuite)
Declension
[edit]Declension of șănțuit
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | șănțuit | șănțuită | șănțuiți | șănțuite | ||
| definite | șănțuitul | șănțuita | șănțuiții | șănțuitele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | șănțuit | șănțuite | șănțuiți | șănțuite | ||
| definite | șănțuitului | șănțuitei | șănțuiților | șănțuitelor | |||
Verb
[edit]șănțuit (past participle of șănțui)
- past participle of șănțui