îmbelșugat
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From the past participle of îmbelșuga, from belșug.
Pronunciation[edit]
Adjective[edit]
îmbelșugat m or n (feminine singular îmbelșugată, masculine plural îmbelșugați, feminine and neuter plural îmbelșugate)
Declension[edit]
Declension of îmbelșugat
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | îmbelșugat | îmbelșugată | îmbelșugați | îmbelșugate | ||
definite | îmbelșugatul | îmbelșugata | îmbelșugații | îmbelșugatele | |||
genitive/ dative |
indefinite | îmbelșugat | îmbelșugate | îmbelșugați | îmbelșugate | ||
definite | îmbelșugatului | îmbelșugatei | îmbelșugaților | îmbelșugatelor |
Related terms[edit]
See also[edit]
Verb[edit]
îmbelșugat