întrerupt
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Past participle of întrerupe.
Adjective[edit]
întrerupt m or n (feminine singular întreruptă, masculine plural întrerupți, feminine and neuter plural întrerupte)
Declension[edit]
Declension of întrerupt
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | întrerupt | întreruptă | întrerupți | întrerupte | ||
| definite | întreruptul | întrerupta | întrerupții | întreruptele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | întrerupt | întrerupte | întrerupți | întrerupte | ||
| definite | întreruptului | întreruptei | întrerupților | întreruptelor | |||
Verb[edit]
întrerupt (past participle of întrerupe)