dăscălesc
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Adjective[edit]
dăscălesc m or n (feminine singular dăscălească, plural dăscălești)
Declension[edit]
Declension of dăscălesc
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | dăscălesc | dăscălească | dăscălești | dăscălești | ||
| definite | dăscălescul | dăscăleasca | dăscăleștii | dăscăleștile | |||
| genitive/ dative |
indefinite | dăscălesc | dăscălești | dăscălești | dăscălești | ||
| definite | dăscălescului | dăscăleștii | dăscăleștilor | dăscăleștilor | |||