incontestat
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Adjective[edit]
incontestat m or n (feminine singular incontestată, masculine plural incontestați, feminine and neuter plural incontestate)
Declension[edit]
Declension of incontestat
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | incontestat | incontestată | incontestați | incontestate | ||
| definite | incontestatul | incontestata | incontestații | incontestatele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | incontestat | incontestate | incontestați | incontestate | ||
| definite | incontestatului | incontestatei | incontestaților | incontestatelor | |||
References[edit]
- incontestat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN