lecționar
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from French lectionnaire, Medieval Latin lectionarium, from Latin lectio.
Noun[edit]
lecționar n (plural lecționare)
Declension[edit]
Declension of lecționar
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) lecționar | lecționarul | (niște) lecționare | lecționarele |
| genitive/dative | (unui) lecționar | lecționarului | (unor) lecționare | lecționarelor |
| vocative | lecționarule | lecționarelor | ||
Related terms[edit]
Further reading[edit]
- lecționar in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)