sfințire
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
sfințire f (plural sfințiri)
Declension[edit]
Declension of sfințire
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) sfințire | sfințirea | (niște) sfințiri | sfințirile |
| genitive/dative | (unei) sfințiri | sfințirii | (unor) sfințiri | sfințirilor |
| vocative | sfințire, sfințireo | sfințirilor | ||