îmblânzi
Romanian
Etymology
Either from îm- + blând or from a Vulgar Latin root *blandīre, from Latin blandīrī, present active infinitive of blandior.
Verb
a îmblânzi (third-person singular present îmblânzește, past participle îmblânzit) 4th conj.
Conjugation
conjugation of îmblânzi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a îmblânzi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | îmblânzind | ||||||
| past participle | îmblânzit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | îmblânzesc | îmblânzești | îmblânzește | îmblânzim | îmblânziți | îmblânzesc | |
| imperfect | îmblânzeam | îmblânzeai | îmblânzea | îmblânzeam | îmblânzeați | îmblânzeau | |
| simple perfect | îmblânzii | îmblânziși | îmblânzi | îmblânzirăm | îmblânzirăți | îmblânziră | |
| pluperfect | îmblânzisem | îmblânziseși | îmblânzise | îmblânziserăm | îmblânziserăți | îmblânziseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să îmblânzesc | să îmblânzești | să îmblânzească | să îmblânzim | să îmblânziți | să îmblânzească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | îmblânzește | îmblânziți | |||||
| negative | nu îmblânzi | nu îmblânziți | |||||