îmboboci
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a îmboboci (third-person singular present îmbobocește, past participle îmbobocit) 4th conj.
- to bud
Conjugation[edit]
conjugation of îmboboci (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a îmboboci | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | îmbobocind | ||||||
| past participle | îmbobocit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | îmbobocesc | îmbobocești | îmbobocește | îmbobocim | îmbobociți | îmbobocesc | |
| imperfect | îmboboceam | îmboboceai | îmbobocea | îmboboceam | îmboboceați | îmboboceau | |
| simple perfect | îmbobocii | îmbobociși | îmboboci | îmbobocirăm | îmbobocirăți | îmbobociră | |
| pluperfect | îmbobocisem | îmbobociseși | îmbobocise | îmbobociserăm | îmbobociserăți | îmbobociseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să îmbobocesc | să îmbobocești | să îmbobocească | să îmbobocim | să îmbobociți | să îmbobocească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | îmbobocește | îmbobociți | |||||
| negative | nu îmboboci | nu îmbobociți | |||||