îmbufna
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a îmbufna (third-person singular present îmbufnează, past participle îmbufnat) 1st conj.
- to sulk
Conjugation[edit]
conjugation of îmbufna (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a îmbufna | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | îmbufnând | ||||||
| past participle | îmbufnat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | îmbufnez | îmbufnezi | îmbufnează | îmbufnăm | îmbufnați | îmbufnează | |
| imperfect | îmbufnam | îmbufnai | îmbufna | îmbufnam | îmbufnați | îmbufnau | |
| simple perfect | îmbufnai | îmbufnași | îmbufnă | îmbufnarăm | îmbufnarăți | îmbufnară | |
| pluperfect | îmbufnasem | îmbufnaseși | îmbufnase | îmbufnaserăm | îmbufnaserăți | îmbufnaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să îmbufnez | să îmbufnezi | să îmbufneze | să îmbufnăm | să îmbufnați | să îmbufneze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | îmbufnează | îmbufnați | |||||
| negative | nu îmbufna | nu îmbufnați | |||||