împrejurare
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Pronunciation
[edit]Noun
[edit]împrejurare f (plural împrejurări)
- circumstance, situation, occurrence
- Synonym: circumstanță
Declension
[edit]Declension of împrejurare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) împrejurare | împrejurarea | (niște) împrejurări | împrejurările |
genitive/dative | (unei) împrejurări | împrejurării | (unor) împrejurări | împrejurărilor |
vocative | împrejurare, împrejurareo | împrejurărilor |