înțelepțire
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]înțelepțire f (plural înțelepțiri)
Declension
[edit]Declension of înțelepțire
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) înțelepțire | înțelepțirea | (niște) înțelepțiri | înțelepțirile |
genitive/dative | (unei) înțelepțiri | înțelepțirii | (unor) înțelepțiri | înțelepțirilor |
vocative | înțelepțire, înțelepțireo | înțelepțirilor |
References
[edit]- înțelepțire in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN