încredințare
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From încredința + -re.
Noun[edit]
încredințare f (plural încredințări)
Declension[edit]
Declension of încredințare
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) încredințare | încredințarea | (niște) încredințări | încredințările |
| genitive/dative | (unei) încredințări | încredințării | (unor) încredințări | încredințărilor |
| vocative | încredințare, încredințareo | încredințărilor | ||