îndemâna
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From îndemână.
Verb[edit]
a îndemâna (third-person singular present îndemânează, past participle îndemânat) 1st conj.
- to facilitate, to make easier
Conjugation[edit]
conjugation of îndemâna (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a îndemâna | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | îndemânând | ||||||
| past participle | îndemânat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | îndemânez | îndemânezi | îndemânează | îndemânăm | îndemânați | îndemânează | |
| imperfect | îndemânam | îndemânai | îndemâna | îndemânam | îndemânați | îndemânau | |
| simple perfect | îndemânai | îndemânași | îndemână | îndemânarăm | îndemânarăți | îndemânară | |
| pluperfect | îndemânasem | îndemânaseși | îndemânase | îndemânaserăm | îndemânaserăți | îndemânaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să îndemânez | să îndemânezi | să îndemâneze | să îndemânăm | să îndemânați | să îndemâneze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | îndemânează | îndemânați | |||||
| negative | nu îndemâna | nu îndemânați | |||||