înfigăreț

Romanian

Etymology

From înfige +‎ -ăreț.

Pronunciation

• IPA^(key): /ɨn.fi.ɡəˈret͡s/
• Rhymes: -et͡s

Adjective

înfigăreț m or n (feminine singular înfigăreață, masculine plural înfigăreți, feminine and neuter plural înfigărețe)

1. pushy, pushful, pushing, insinuating, intruding

   Synonyms: băgăreț, băgăcios

Declension

Declension of înfigăreț

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	înfigăreț		înfigăreață	înfigăreți	înfigărețe
	definite	înfigărețul		înfigăreața	înfigăreții	înfigărețele
genitive/ dative	indefinite	înfigăreț		înfigărețe	înfigăreți	înfigărețe
	definite	înfigărețului		înfigăreței	înfigăreților	înfigărețelor