înfigere
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
înfigere f (plural înfigeri)
Declension[edit]
Declension of înfigere
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) înfigere | înfigerea | (niște) înfigeri | înfigerile |
| genitive/dative | (unei) înfigeri | înfigerii | (unor) înfigeri | înfigerilor |
| vocative | înfigere, înfigereo | înfigerilor | ||