înnobilare
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
înnobilare f (plural înnobilări)
Declension[edit]
Declension of înnobilare
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) înnobilare | înnobilarea | (niște) înnobilări | înnobilările |
| genitive/dative | (unei) înnobilări | înnobilării | (unor) înnobilări | înnobilărilor |
| vocative | înnobilare, înnobilareo | înnobilărilor | ||