întărâtare
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
întărâtare f (plural întărâtări)
Declension[edit]
Declension of întărâtare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) întărâtare | întărâtarea | (niște) întărâtări | întărâtările |
genitive/dative | (unei) întărâtări | întărâtării | (unor) întărâtări | întărâtărilor |
vocative | întărâtare, întărâtareo | întărâtărilor |