întețit
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Past participle of înteți.
Adjective[edit]
întețit m or n (feminine singular întețită, masculine plural întețiți, feminine and neuter plural întețite)
Declension[edit]
Declension of întețit
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | întețit | întețită | întețiți | întețite | ||
| definite | întețitul | întețita | întețiții | întețitele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | întețit | întețite | întețiți | întețite | ||
| definite | întețitului | întețitei | întețiților | întețitelor | |||
Verb[edit]
întețit (past participle of înteți)
- past participle of înteți