înviorare
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
înviorare f (plural înviorări)
- becoming fresh
Declension[edit]
Declension of înviorare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) înviorare | înviorarea | (niște) înviorări | înviorările |
genitive/dative | (unei) înviorări | înviorării | (unor) înviorări | înviorărilor |
vocative | înviorare, înviorareo | înviorărilor |