șchiopa
Romanian
Etymology
Either from șchiop or from Late Latin root *excloppāre, from cloppus. Compare French écloper, (éclopé).
Verb
a șchiopa (third-person singular present șchiopează, past participle șchiopat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of șchiopa (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a șchiopa | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | șchiopând | ||||||
| past participle | șchiopat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | șchiopez | șchiopezi | șchiopează | șchiopăm | șchiopați | șchiopează | |
| imperfect | șchiopam | șchiopai | șchiopa | șchiopam | șchiopați | șchiopau | |
| simple perfect | șchiopai | șchiopași | șchiopă | șchioparăm | șchioparăți | șchiopară | |
| pluperfect | șchiopasem | șchiopaseși | șchiopase | șchiopaserăm | șchiopaserăți | șchiopaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să șchiopez | să șchiopezi | să șchiopeze | să șchiopăm | să șchiopați | să șchiopeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | șchiopează | șchiopați | |||||
| negative | nu șchiopa | nu șchiopați | |||||