țintățel

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From țintat +‎ -el.

Adjective

[edit]

țintățel m or n (feminine singular țintățelă, masculine plural țintățeli, feminine and neuter plural țintățele)

  1. diminutive of țintat

Declension

[edit]