บริเตน

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Thai[edit]

Pronunciation[edit]

Orthographicบริเตน
ɓ r i e t n
Phonemic
บฺริ-เตน
ɓ ̥ r i – e t n
RomanizationPaiboonbrì-dteen
Royal Institutebri-ten
(standard) IPA(key)/bri˨˩.teːn˧/(R)

Proper noun[edit]

บริเตน (brì-dteen)

  1. Britain.