strâmbătură

See also: strãmbãturã

Romanian

Etymology

From strâmba +‎ -tură.

Noun

strâmbătură f (plural strâmbături)

1. grimace, wry face
2. crooked thing

Declension

Declension of strâmbătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) strâmbătură	strâmbătura	(niște) strâmbături	strâmbăturile
genitive/dative	(unei) strâmbături	strâmbăturii	(unor) strâmbături	strâmbăturilor
vocative	strâmbătură, strâmbăturo		strâmbăturilor

Synonyms

• (grimace): grimasă