bănuleț

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian[edit]

Etymology[edit]

From ban +‎ -uleț.

Noun[edit]

bănuleț m (plural bănuleți)

  1. Diminutive of ban

Declension[edit]

Declension of bănuleț
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (un) bănuleț bănulețul (niște) bănuleți bănuleții
genitive/dative (unui) bănuleț bănulețului (unor) bănuleți bănuleților
vocative bănulețule bănuleților
Retrieved from "https://en.wiktionary.org/w/index.php?title=bănuleț&oldid=70401617"