binemeritat
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of binemerita.
Adjective
[edit]binemeritat m or n (feminine singular binemeritată, masculine plural binemeritați, feminine and neuter plural binemeritate)
Declension
[edit]Declension of binemeritat
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | binemeritat | binemeritată | binemeritați | binemeritate | ||
| definite | binemeritatul | binemeritata | binemeritații | binemeritatele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | binemeritat | binemeritate | binemeritați | binemeritate | ||
| definite | binemeritatului | binemeritatei | binemeritaților | binemeritatelor | |||
Verb
[edit]binemeritat (past participle of binemerita)