boldițel

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian[edit]

Etymology[edit]

From boldit +‎ -el.

Adjective[edit]

boldițel m or n (feminine singular boldițelă, masculine plural boldițeli, feminine and neuter plural boldițele)

  1. Diminutive of boldit

Declension[edit]

Declension of boldițel
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative/
accusative 		indefinite boldițel boldițelă boldițeli boldițele
definite boldițelul boldițela boldițelii boldițelele
genitive/
dative 		indefinite boldițel boldițele boldițeli boldițele
definite boldițelului boldițelei boldițelilor boldițelelor

References[edit]

  • boldițel in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
Retrieved from "https://en.wiktionary.org/w/index.php?title=boldițel&oldid=70684420"