brilănțel

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian[edit]

Etymology[edit]

From briliant +‎ -el.

Noun[edit]

brilănțel n (plural brilănțele)

  1. Diminutive of briliant; small brilliant

Declension[edit]

Declension of brilănțel
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (un) brilănțel brilănțelul (niște) brilănțele brilănțelele
genitive/dative (unui) brilănțel brilănțelului (unor) brilănțele brilănțelelor
vocative brilănțelule brilănțelelor
Retrieved from "https://en.wiktionary.org/w/index.php?title=brilănțel&oldid=73328801"