cănăcel

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian[edit]

Etymology[edit]

From canac +‎ -el.

Noun[edit]

cănăcel m (plural cănăcei)

  1. Diminutive of canac

Declension[edit]

Declension of cănăcel
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (un) cănăcel cănăcelul (niște) cănăcei cănăceii
genitive/dative (unui) cănăcel cănăcelului (unor) cănăcei cănăceilor
vocative cănăcelule cănăceilor

References[edit]

  • cănăcel in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
Retrieved from "https://en.wiktionary.org/w/index.php?title=cănăcel&oldid=70691505"