cercător

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian[edit]

Etymology[edit]

From cerca +‎ -ător.

Noun[edit]

cercător m (plural cercători)

  1. (dated) seeker, trier

Declension[edit]

Declension of cercător
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (un) cercător cercătorul (niște) cercători cercătorii
genitive/dative (unui) cercător cercătorului (unor) cercători cercătorilor
vocative cercătorule cercătorilor
Retrieved from "https://en.wiktionary.org/w/index.php?title=cercător&oldid=64988570"