consubstanțial
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from French consubstantiel. By surface analysis, con- + substanțial.
Adjective[edit]
consubstanțial m or n (feminine singular consubstanțială, masculine plural consubstanțiali, feminine and neuter plural consubstanțiale)
Declension[edit]
Declension of consubstanțial
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | consubstanțial | consubstanțială | consubstanțiali | consubstanțiale | ||
| definite | consubstanțialul | consubstanțiala | consubstanțialii | consubstanțialele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | consubstanțial | consubstanțiale | consubstanțiali | consubstanțiale | ||
| definite | consubstanțialului | consubstanțialei | consubstanțialilor | consubstanțialelor | |||