cumințit
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Past participle of cuminți.
Adjective[edit]
cumințit m or n (feminine singular cumințită, masculine plural cumințiți, feminine and neuter plural cumințite)
- to wisen
Declension[edit]
Declension of cumințit
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | cumințit | cumințită | cumințiți | cumințite | ||
| definite | cumințitul | cumințita | cumințiții | cumințitele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | cumințit | cumințite | cumințiți | cumințite | ||
| definite | cumințitului | cumințitei | cumințiților | cumințitelor | |||
Verb[edit]
cumințit (past participle of cuminți)