cumpănire
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
cumpănire f (plural cumpăniri)
Declension[edit]
Declension of cumpănire
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) cumpănire | cumpănirea | (niște) cumpăniri | cumpănirile |
| genitive/dative | (unei) cumpăniri | cumpănirii | (unor) cumpăniri | cumpănirilor |
| vocative | cumpănire, cumpănireo | cumpănirilor | ||