desțeleni
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a desțeleni (third-person singular present desțelenește, past participle desțelenit) 4th conj.
Conjugation[edit]
conjugation of desțeleni (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a desțeleni | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | desțelenind | ||||||
| past participle | desțelenit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | desțelenesc | desțelenești | desțelenește | desțelenim | desțeleniți | desțelenesc | |
| imperfect | desțeleneam | desțeleneai | desțelenea | desțeleneam | desțeleneați | desțeleneau | |
| simple perfect | desțelenii | desțeleniși | desțeleni | desțelenirăm | desțelenirăți | desțeleniră | |
| pluperfect | desțelenisem | desțeleniseși | desțelenise | desțeleniserăm | desțeleniserăți | desțeleniseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să desțelenesc | să desțelenești | să desțelenească | să desțelenim | să desțeleniți | să desțelenească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | desțelenește | desțeleniți | |||||
| negative | nu desțeleni | nu desțeleniți | |||||