descleșta
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a descleșta (third-person singular present descleștează, past participle descleștat) 1st conj.
Conjugation[edit]
conjugation of descleșta (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a descleșta | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | descleștând | ||||||
| past participle | descleștat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | descleștez | descleștezi | descleștează | descleștăm | descleștați | descleștează | |
| imperfect | descleștam | descleștai | descleșta | descleștam | descleștați | descleștau | |
| simple perfect | descleștai | descleștași | descleștă | descleștarăm | descleștarăți | descleștară | |
| pluperfect | descleștasem | descleștaseși | descleștase | descleștaserăm | descleștaserăți | descleștaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să descleștez | să descleștezi | să descleșteze | să descleștăm | să descleștați | să descleșteze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | descleștează | descleștați | |||||
| negative | nu descleșta | nu descleștați | |||||