desfătuit

Romanian

Etymology

Past participle of desfătui.

Adjective

desfătuit m or n (feminine singular desfătuită, masculine plural desfătuiți, feminine/neuter plural desfătuite)

1. (dated) advised not to do something

Declension

Declension of desfătuit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative- accusative	indefinite	desfătuit		desfătuită	desfătuiți	desfătuite
	definite	desfătuitul		desfătuita	desfătuiții	desfătuitele
genitive- dative	indefinite	desfătuit		desfătuite	desfătuiți	desfătuite
	definite	desfătuitului		desfătuitei	desfătuiților	desfătuitelor

Verb

desfătuit (past participle of desfătui)

1. past participle of desfătui

References

• desfătuit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN