desprăfuit
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Past participle of desprăfui.
Adjective
[edit]desprăfuit m or n (feminine singular desprăfuită, masculine plural desprăfuiți, feminine and neuter plural desprăfuite)
Declension
[edit]Declension of desprăfuit
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | desprăfuit | desprăfuită | desprăfuiți | desprăfuite | ||
definite | desprăfuitul | desprăfuita | desprăfuiții | desprăfuitele | |||
genitive/ dative |
indefinite | desprăfuit | desprăfuite | desprăfuiți | desprăfuite | ||
definite | desprăfuitului | desprăfuitei | desprăfuiților | desprăfuitelor |
Verb
[edit]desprăfuit (past participle of desprăfui)