deznădăjduitor
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From deznădăjdui + -tor.
Adjective
[edit]deznădăjduitor m or n (feminine singular deznădăjduitoare, masculine plural deznădăjduitori, feminine and neuter plural deznădăjduitoare)
- provoking despair
Declension
[edit]Declension of deznădăjduitor
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | deznădăjduitor | deznădăjduitoare | deznădăjduitori | deznădăjduitoare | ||
| definite | deznădăjduitorul | deznădăjduitoarea | deznădăjduitorii | deznădăjduitoarele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | deznădăjduitor | deznădăjduitoare | deznădăjduitori | deznădăjduitoare | ||
| definite | deznădăjduitorului | deznădăjduitoarei | deznădăjduitorilor | deznădăjduitoarelor | |||
References
[edit]- deznădăjduitor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN