emis

Definition from Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search
See also: émis

Esperanto[edit]

Verb[edit]

emis

  1. past of emi

Latin[edit]

Verb[edit]

emis

  1. second-person singular present active indicative of emō

Romanian[edit]

Etymology[edit]

From emite.

Adjective[edit]

emis m or n (feminine singular emisă, masculine plural emiși, feminine and neuter plural emise)

  1. emitted

Declension[edit]

Declension of emis
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative/
accusative 		indefinite emis emisă emiși emise
definite emisul emisa emișii emisele
genitive/
dative 		indefinite emis emise emiși emise
definite emisului emisei emișilor emiselor

Noun[edit]

emis n (plural emiși)

  1. emission

Declension[edit]

Declension of emis
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (un) emis emisul (niște) emiși emișile
genitive/dative (unui) emis emisului (unor) emiși emișilor
vocative emisule emișilor

References[edit]

  • emis in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN
Retrieved from "https://en.wiktionary.org/w/index.php?title=emis&oldid=72141391"