frăncușor
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
frăncușor m (plural frăncușori)
- Diminutive of franc
Declension[edit]
Declension of frăncușor
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) frăncușor | frăncușorul | (niște) frăncușori | frăncușorii |
genitive/dative | (unui) frăncușor | frăncușorului | (unor) frăncușori | frăncușorilor |
vocative | frăncușorule | frăncușorilor |