gălăgi
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from Russian галажитъ (galažit).
Verb
[edit]a gălăgi (third-person singular present gălăgește, past participle gălăgit) 4th conj.
- to make noise
Conjugation
[edit] conjugation of gălăgi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a gălăgi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | gălăgind | ||||||
past participle | gălăgit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | gălăgesc | gălăgești | gălăgește | gălăgim | gălăgiți | gălăgesc | |
imperfect | gălăgeam | gălăgeai | gălăgea | gălăgeam | gălăgeați | gălăgeau | |
simple perfect | gălăgii | gălăgiși | gălăgi | gălăgirăm | gălăgirăți | gălăgiră | |
pluperfect | gălăgisem | gălăgiseși | gălăgise | gălăgiserăm | gălăgiserăți | gălăgiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să gălăgesc | să gălăgești | să gălăgească | să gălăgim | să gălăgiți | să gălăgească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | gălăgește | gălăgiți | |||||
negative | nu gălăgi | nu gălăgiți |