inteligență

See also: inteligenta

Romanian

Etymology

Borrowed from French intelligence, from Latin intelligentia.

Pronunciation

• IPA^(key): /in.te.liˈd͡ʒen.t͡sə/
• Rhymes: -ent͡sə
• Hyphenation: in‧te‧li‧gen‧ță

Noun

inteligență f (plural inteligențe)

1. intelligence, cleverness
2. understanding, comprehension

Declension

	singular			plural
	indefinite	definite		indefinite	definite
nominative-accusative	inteligență	inteligența		inteligențe	inteligențele
genitive-dative	inteligențe	inteligenței		inteligențe	inteligențelor
vocative	inteligență, inteligențo			inteligențelor

Synonyms

• intelect, judecată, minte

Related terms

• inteligent

Further reading

• “inteligență”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2025