intenționare
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From intenționa + -re.
Noun
[edit]intenționare f (plural intenționări)
Declension
[edit]Declension of intenționare
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) intenționare | intenționarea | (niște) intenționări | intenționările |
| genitive/dative | (unei) intenționări | intenționării | (unor) intenționări | intenționărilor |
| vocative | intenționare, intenționareo | intenționărilor | ||
References
[edit]- intenționare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN