isprăvi
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from Old Church Slavonic исправити (ispraviti). Compare Serbo-Croatian ispraviti, Russian исправить (ispravitʹ).
Verb[edit]
a isprăvi (third-person singular present isprăvește, past participle isprăvit) 4th conj.
Conjugation[edit]
conjugation of isprăvi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a isprăvi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | isprăvind | ||||||
| past participle | isprăvit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | isprăvesc | isprăvești | isprăvește | isprăvim | isprăviți | isprăvesc | |
| imperfect | isprăveam | isprăveai | isprăvea | isprăveam | isprăveați | isprăveau | |
| simple perfect | isprăvii | isprăviși | isprăvi | isprăvirăm | isprăvirăți | isprăviră | |
| pluperfect | isprăvisem | isprăviseși | isprăvise | isprăviserăm | isprăviserăți | isprăviseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să isprăvesc | să isprăvești | să isprăvească | să isprăvim | să isprăviți | să isprăvească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | isprăvește | isprăviți | |||||
| negative | nu isprăvi | nu isprăviți | |||||