lăcomi
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From lacom.
Verb[edit]
a lăcomi (third-person singular present lăcomește, past participle lăcomit) 4th conj.
Conjugation[edit]
conjugation of lăcomi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a lăcomi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | lăcomind | ||||||
| past participle | lăcomit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | lăcomesc | lăcomești | lăcomește | lăcomim | lăcomiți | lăcomesc | |
| imperfect | lăcomeam | lăcomeai | lăcomea | lăcomeam | lăcomeați | lăcomeau | |
| simple perfect | lăcomii | lăcomiși | lăcomi | lăcomirăm | lăcomirăți | lăcomiră | |
| pluperfect | lăcomisem | lăcomiseși | lăcomise | lăcomiserăm | lăcomiserăți | lăcomiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să lăcomesc | să lăcomești | să lăcomească | să lăcomim | să lăcomiți | să lăcomească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | lăcomește | lăcomiți | |||||
| negative | nu lăcomi | nu lăcomiți | |||||