măscui
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a măscui (third-person singular present măscuiește, past participle măscuit) 4th conj.
Conjugation[edit]
conjugation of măscui (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a măscui | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | măscuind | ||||||
| past participle | măscuit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | măscuiesc | măscuiești | măscuiește | măscuim | măscuiți | măscuiesc | |
| imperfect | măscuiam | măscuiai | măscuia | măscuiam | măscuiați | măscuiau | |
| simple perfect | măscuii | măscuiși | măscui | măscuirăm | măscuirăți | măscuiră | |
| pluperfect | măscuisem | măscuiseși | măscuise | măscuiserăm | măscuiserăți | măscuiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să măscuiesc | să măscuiești | să măscuiască | să măscuim | să măscuiți | să măscuiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | măscuiește | măscuiți | |||||
| negative | nu măscui | nu măscuiți | |||||